Pentru o dezvoltare normală plantele au nevoie de un sol bogat în nutrienţi şi în substanţe care reuşesc să susţină cât mai bine culturile. Fertilizarea şi îmbunătăţirea solului se pot face foarte simplu prin folosirea compostului. Compostul rezultă în urma procesului de transformare în îngrăşăminte naturale (descompunere) a resturilor vegetale, frunze, iarbă, etc.
Pentru o grădină perfectă în care plantele, copacii și gazonul cresc în armonie, iar toamna oferă un spectacol de culori, fără prea mult timp petrecut în grădina, îți recomandăm proiectarea sistemului de irigatii al gazonului, care îți salvează peste o sută de ore în decursul unui an.
Compostul de calitate se obține din frunze uscate
Cum odată cu venirea toamnei în grădină avem foarte multe frunze uscate şi căzute putem obţine un compost de calitate, excelent pentru solul în care se vor planta culturile de toamnă. Înainte de a aduna frunzele şi a le folosi pentru compost trebuie pregătit locul în care se va face acest tip de îngrăşământ natural.
Locul respectiv se aeriseşte bine, se construieşte un recipient din lemn, sârmă ca să ai aerisire cât mai bună, departe de orice copaci pentru a nu ajunge să ai atacată scoarţa acestora de mucegaiurile care apar în procesul de formare a compostului. Dacă vrei poţi să aşezi toate frunzele uscate şi direct pe sol, nu pe ciment, beton şi să începi pregătirea lor pentru compost.
După ce ai locul perfect pentru compost poţi să începi pregătirea sa cu frunzele uscate şi căzute. Fermentaţia e procesul care ajută la formarea compostului, aşa că frunzele vor avea nevoie de azot. Azotul creşte temperatura la nivelul grămezilor de frunze, se găseşte din belşug în bălegar. La cinci părţi frunze se adaugă o parte bălegar pentru o descompunere mai rapidă. În lipsa bălegarului se poate pune şi iarba verde sau se pot folosi cozi de viţă de vie.
Ce trebuie să facem cu frunzele pentru compost?
Frunzele sunt tăiate şi rupte, primul strat de frunze este de 15 cm, se adăugă strat de 5 cm bălegar pentru azot, dar şi rumeguş, paie, cu mai puţin azot. Toată grămada rezultată trebuie să aibă umiditate constantă, la trei săptămâni se întorc frunzele pentru aerisirea compostului. Compostul nu are nevoie de prea multă apă, aşa că iarna şi când ploua puternic se acoperă. Ramele vor fi şi ele de mare ajutor, mediul umed le va atrage în compost.
Cele mai bune frunze pentru compost sunt cele căzute toamna şi asta pentru că în ele găsi de două ori mai multe minerale decât în bălegar. Structura terenului pe care se va utiliza compostul va fi mult îmbunătăţită. Când avem o grămadă cu frunze uscate şi bălegar construită pe timp de primăvară folosim compostul după 5-6 luni, dacă o realizăm toamna, compostarea va dura ceva mai mult, 8-9 luni.
Citește și: Legume pe care le poți planta toamna
Așadar, frunzele care cad toamna nu sunt ideale doar pentru peisajul specific acestui anotimp, ci și pentru hrănirea solului. Datorită lor, pământul poate deveni mai sănătos și mai roditor.